Dragoș Bucur: “Pot trăi și fără actorie!”

Când te gândești la actorii români ai noii generații, îți sună în cap, a avertizare, numele lui Dragoș Bucur, băiatul plin de adrenalină din “Furia”, omul legii din “Polițist adjectiv” sau Zoran din “The way back”. Dragoș a ajuns un fel de etalon pentru băieții care trag tare la castinguri, în speranța unui rol cu soare. Își apără imaginea cum știe mai bine, așa că e gata să facă “o aroganță” și să refuze oricând un rol într-o telenovelă. Pare îndrăgostit de meseria lui, așa cum ar trebui să fie. Ați fi surprinși, dar n-o pune mai presus de orice. Înainte de a fi actor, Dragoș e îndrăgostit până peste cap de familia lui. Așa a rezultat din interviul pe care l-a acordat pentru WeRock.ro.

Dragoș, care este cel mai urât lucru când vine vorba de actorie?
Așteptarea. Actoria n-o poți face de unul singur în baie… nu te poți așeza în fața șevaletului, precum un pictor, sau la pian, ca un pianist, și să începi să creezi! Urăsc așteptarea și e motivul pentru care încerc tot felul de alte lucruri în afara platoului.

Unde-i nivelul real al actorilor români? Ar trebui să se simtă împliniți când joacă într-un film de la Hollywood?
Nu locul sau producătorul unui film ar trebui să stabilească apogeul, ci valoarea acelui film și realizarea rolului interpretat.

Ai un actor român preferat? Sau poate unul de talie internațională?
În continuare îmi place Albulescu, dar mai sunt și alții: Ivanov, Vasluianu, Brănescu, Boguță.

Un actor de talia lui Dragoș Bucur se poate mulțumi cu banii obținuți din filme sau trebuie să alerge și după alte venituri?
Banii din filme nu ajung, mai ales cei câștigați pentru filmele produse în România, dar împreună cu onorariile din publicitate, imagine, evenimente îți pot asigura un trai decent. Cum ziceam mai devreme, ca să nu stau în așteptarea de care vorbeam încerc tot felul de alte lucruri, de unde apar și alte surse de venit.

Și atunci? Poți refuza roluri? Te-ai vedea jucând într-o telenovelă?
Nu știu despre alții, dar eu o să fac în continuare aceeași aroganță. Nu, nu joc și n-o să joc în telenovele. Și treaba asta m-a ajutat mult în carieră.

Spune-mi trei motive pentru care ar trebui să ne uităm la “The Way Back”.
Peter Weir, Ed Harris, Saoirse Ronan.

Ai fost ales pentru a juca în Titanic, o miniserie care va fi lansată la anul. Să fie acesta un nou pas catre Oscar?
Știi la ce e bun Oscarul? Îți dă de lucru, este găina cu ouă de aur pentru cei din industria asta și cred că ăsta-i motivul pentru care toți și-l doresc! Eu nu asta îmi doresc de la viață, ci liniște și bucurie. Vreau doar banii necesari cât să-mi asigur dorințele astea, nu pentru iahturi, avioane sau castele. Vreau să joc în filme bune, cu adevarat bune, nu neapărat “de Oscar”. Mă rog… dacă mai iau și unul, cu atat mai bine! 

Te consideri un bărbat atrăgător?
Oricum, mai atrăgător decât la 18 ani.

Te abordează lumea pe stradă pentru autografe?
Destul de rar.

Ipotetic: vine cineva și-ți oferă câți bani tu pentru a renunța la ceva drag ție. La ce ai renunța?
Dacă banii aceia mi-ar oferi liniștea și bucuria de care vorbeam pentru mine și pentru familia mea, da, aș renunța la actorie. Ideea e că pot trăi fără actorie, să nu-și imagineze cineva că toată viața mea e într-un rol.

Ce carte ai citit ultima dată?
“Fundația”. Știu, cam târziu!

Care este filozofia ta de viață?
Să fac ce-mi place.

Ai vreo obsesie?
Nu.

Care este sfatul tău pentru tinerii actori?
Să își construiască un “back-up” la actorie, altfel actoria va deveni singura sursă de venit și, treptat, compromisurile o vor transforma într-un chin…